Evoluţia omului? Terminată. Timp de secole, oamenii de ştiinţă şi creatorii de literatură de anticipaţie au încercat să realizeze un profil al omului viitorului, pe care l-au imaginat cumva ca sclav al tehnologiei, capabil să execute comenzi numai cu forţa gândului. Ei bine, am ajuns în punctul în care toate fanteziile s-au adeverit, pentru că elementele care permit evoluţia (selecţia naturală sau mutaţiile genetice) s-au cam epuizat. Trăim în era informatică şi, ca atare, se naşte o nouă tipologie de homo sapiens sapiens; este vorba, fireşte, de homo informaticus.
Fenomenul multimedial ce are ca bază reţeaua de internet este alimentat de mecanisme dintre cele mai variate: psihologice, sociale sau culturale. Pe lângă libertatea pe care o promovează, acest univers înseamnă, fără îndoială, deschidere, inovaţie, comoditate, spargerea unor bariere pe care contactul direct ar putea doar să le întărească mai mult. Ca să restrâng spectrul "analizei", mă voi referi la o categoria aparte, a celor care manifestă predispoziţie pentru cuvântul scris la tastatură. Profesia: forumist. Nobilă, în fond. Neremunerată, din păcate. Pasiune, viciu?
Speciile umane au evoluat (!?) şi au condus către aici. De aceea, e cu atât mai dificil pentru sociologi să introducă între nişte repere exacte această categorie de indivizi. Eu nu sunt specialist, dar pot observa, fără a generaliza, care sunt aspectele care pot fi trecute în descrierea postului. După o strădanie de un milion de ani a fiinţei umane de a ajunge în poziţie bipedă, aceasta se mulţumeşte cu un scaun (nu întotdeauna comod) mai mult decât suficient pentru minimele sale necesităţi de a-şi detensiona musculatura (exclusiv a degetelor). Totodată, nu mai priveşte realitatea înconjurătoare şi nu mai participă la ceea ce ar putea ea să ofere, ci o spionează printr-o fereastră de... 17 inch. Deşi nu vorbeşte cu nimeni, pentru că nu încurajează comunicarea verbală, ar putea avea totuşi nenumărate vizite pe zi. Uneori e mai simplu să te întreţii cu necunoscuţii, lor chiar le-ai putea spune/scrie orice, fără teama de a fi ridicol. Apoi, forumistul nici măcar nu mai are un nume, o biografie precisă, ci o siglă sau un nickname care să-i servească pentru identificare/autentificare. Mai mult decât atât, sub protecţia anonimatului, se sporeşte curajul şi-de la caz la caz- se deformează adevărul. Fiind un vânător de informaţii, va avea întotdeauna un răspuns potrivit pentru cei în căutare de aşa ceva. Ce mai contează că acela nu vine din nimic ce ţine de fiinţa lui, de sensibilitatea sau gradul său de cunoaştere şi de înţelepciune. De altfel, nu iubeşte prea mult limitele. El e liber, mai ales în ortografie şi sintaxă. Nu e de mirare că sunt din ce în ce mai mulţi cei care au uitat combinaţiile de litere care formează cuvintele limbii române, considerând că e mai klumea să utilizeze noul alfabet. Ca să nu mai vorbim de consumul de energie... intelectuală (dacă e cazul) sau electrică (mereu). El e justificat doar atunci când cineva, de aiurea, şi-a împlinit prin tine un vis, s-a eliberat e o angoasă sau a găsit soluţia care să îi schimbe ziua sau, cine ştie, poate viaţa.
Am evoluat, e adevărat, dar simt că, pe undeva, ne-am consumat toate resursele şi că nu va dura mult până când ne va fi dor de ceea ce eram înainte: oameni vii, cu prieteni, cu dorinţa nebună de a cunoaşte lumea prin ochii noştri, cu zbuciumul nopţilor în care căutam răspunsuri pe care doar noi ni le puteam da. Urcuşul a făcut o boltă, iar acum suntem pe pantă; nu durează mult până vom aluneca. E o iluzie să credem că există mai bine de atât. A existat, dar am ratat momentul, nu am ştiut când să ne oprim.
