miercuri, 8 decembrie 2010

Acasă


Dacă aş fi un cer ce creşte sub pâmânt, chiar de m-aş lăsa însămânţat, ştiu că nu mi-ar creşte niciodată rădăcini, pentru că n-aş putea rezista într-un loc de împrumut. Aşa că mi-am construit o casă în care să gândesc frumos şi curat şi de care oamenii primejdioşi să nu se apropie. Casa asta secretă se află lângă suflet sau oricum, undeva foarte aproape şi numai eu am cheile ei. Are multe ferestre, e un fel de grădină de iarnă cu multe plante mici, pe care să le pot privi cu căldură, din capătul unor priviri îngăduitoare, iar luminile colorate intermitente fac în ea un etern Crăciun din care nu poate lipsi vâscul sau orice altceva care să ne amintească de fiecare dată să ne îmbrăţişăm, fie şi în grabă... Gardianul meu cu livrea roşie ştie să îmi ofere prăjiturele şi ceai cald de fiecare dată când găzduiesc o speranţă nouă. Am o cameră plină de cărţi frumoase, noi, vechi, mai ales vechi, în care, ce e drept, e nevoie uneori să mă impun, pentru că personajele în carne şi oase care îşi deapănă istoriile ignoră rugămintea de a-mi păstra liniştea, împrumutându-mi sentimente şi miresme care mă tulbură. În casa asta sunt eu la orice vârstă, mereu mulţumită, cu toate angajamentele onorate, învăluită în atâtea clipe consumate, disciplinate în şir indian, plimbându-se una cu alta la braţ, fără să se complice cu întrebări legate de utilitatea existenţei lor printre gândurile mele. Apoi, cum să nu-mi fie bine, dacă am mereu dreptate, sunt bună şi amuzantă, nu mi-e niciodată teamă pentru că nu sunt singură, am mulţi fraţi punctuali şi zâmbitori care îmi dau o mână de ajutor să menţin ordinea? De fiecare dată când vorbesc între pereţii casei mele, spun adevărul, nu mă înroşesc niciodată, nici dacă aş vrea, iar timiditatea nu e decât un obiect de anticariat, pe care îmi place să-l ţin de decor. Nu-i aşa că merit câteva aplauze?

12 comentarii:

  1. Simt că eşti învăluită de-o stare acută de fericire :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Chiar daca este altfel formulat... cam despre acelasi lucru am incercat sa vorbesc si eu:
    http://www.virtualkid.ro/?p=888
    Si mie imi sunt mult mai dragi lucrurile vechi.

    RăspundețiȘtergere
  3. Om frumos, iti aducem colindul luminos:
    http://jumatati.blogspot.com/2010/12/colindul-luminos.html
    Poate in anul viitor te intorci in lumea asta, virtuala. Exista oameni care te asteapta.

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu sunt bine, Mon! Dar uit, pentru că e Crăciunul...

    RăspundețiȘtergere
  5. Am văzut o dâră de lumină.
    Am trecut să spun- bună seara!

    RăspundețiȘtergere
  6. Tare frumos vorbeşti, Gina!Bună seara!

    RăspundețiȘtergere
  7. Buna, draga mea

    total offtopic, dar te rog sa ma ajuti si sa actualizezi noul meu domeniu de site:
    http://razameadesoare.ro

    te pupic, duminica frumoasa in continuare ;)

    Gabi

    RăspundețiȘtergere
  8. Buna!Este absolut genial modul in care reusesti sa intrebuintezi cuvintele.Dumnezeu te-a binecuvantat cu un asa minunat dar...Fructifica-l in continuare!Si pentru ca tot ai amintit de carti, bine-ar fi daca ai putea face si cateva recomandari de lectura.
    Numai bine!

    RăspundețiȘtergere
  9. Continua sa scrii! Nu abandona blogul!
    La recitire

    RăspundețiȘtergere